Ruptură de adeziune
Ruptura de adeziune și ruptura de coeziune sunt cele mai frecvente tipuri de desprindere a unei îmbinări prin lipire. Ruptura de adeziune apare atunci când adezivul se desprinde complet de pe unul dintre substraturi sau se desprinde de pe ambele substraturi.
Dacă, în urma verificării sau a ruperii, pe un substrat adezivul este complet, iar pe celălalt nu există deloc, acest lucru se numește ruptură de adeziune pură.
De obicei, rupturile de adeziune pure apar în următoarele situații:
- Adezivi necorespunzători: Adezivul nu poate genera adeziune cu substraturile respective.
- Impurități pe suprafețe: Praful, unsoarea, umezeala și alte impurități de pe suprafața piesei care urmează să fie lipită pot împiedica adezivul să formeze o legătură suficientă.
Alți factori de influență
- Pregătirea insuficientă a suprafețelor: O suprafață slab pregătită poate afecta semnificativ aderența adezivului. Metodele de pregătire a suprafețelor includ curățarea, șlefuirea și tratarea chimică prealabilă.
- Umezirea necorespunzătoare: consultați tensiunea superficială:
- Solicitarea mecanică: Solicitările constante sau bruște pot slăbi aderența adezivului la substrat și pot duce la ruperea de adeziune.
- Umiditatea și influențele de mediu: Expunerea îndelungată la umiditate, temperaturi extreme sau substanțe chimice poate reduce adeziunea.
- Plastifianți în substraturi
Evitarea rupturilor de adeziune
- Pregătirea temeinică a suprafețelor: Sunt esențiale curățarea și pregătirea suprafețelor.
- Selectarea adezivului potrivit: Selectarea unui adeziv care să fie compatibil cu materialele substratului și să îndeplinească cerințele impuse de aplicație.
Dacă se iau în considerare acești factori, rupturile de adeziune pot fi reduse la minimum, iar durata de viață și fiabilitatea îmbinărilor prin lipire pot fi îmbunătățite.
